Termeni din lumea romana pagana

Dupa parerea unor cercetatori, cuvantul biserica vine din latinescul basilica, un edificiu care servea la romani ca local de judecata. Dupa anul 313, imparatul Constantin cel Mare (306-337) a cedat aceste cladiri crestinilor, pentru savarsirea cultului, ele pastrandu-si vechea denumire. Dupa parerea altor cercetatori, inca din secolul I al erei crestine se construiau in casele particulare incaperi anume pentru savarsirea slujbelor, care se numeau imparatesti. Construirea unor asemenea locasuri de inchinare s-a generalizat incat sub imparatul Constantin celMare, locasul crestin de cult era cunoscut, in latineste, sub numele de basilica. Deci, din acest cuvant - la inceput de origine greceasca - s-a format si cel romanesc de biserica. Cu timpul notiunea s-a extins de lalocasul de cult asupra intregii comunitati crestine.
Dumnezeu provine din Domine Deus, iar in vechea forma populara fara i, Doamne Deus, veche invocatie pagana, adaptata si de crestini.
Cuvantul Craciun deriva, dupa parerea celor mai multi cercetatori, din calatio (acuz.calationem), o sarbatoare romana la inceputul anului, cand se anuntau in templu sarbatorile de peste an.
Datorita faptului ca in primele veacuri crestine, Nasterea Domnului se praznuia o data cu Boboteaza, la 6 ianuarie, atunci se anuntau Pastile si alte sarbatori miscatoare de peste an, dandu-i-se numele vechii sarbatori calatio.
Floriile poarta numele unei sarbatori pagane de primavara, Floralia sau Florilia, o sarbatoare a florilor, apropiata ca data de intrarea Mantuitorului in Ierusalim (in textele vechi este denumita "duminica florilor").
Rusaliile poarta numele vechii sarbatori pagane Rosalia, o sarbatoare a pomenirii mortilor, praznuita in timpul primaverii, cand infloresc trandafirii (rosa). Si pentru ca Pogorarea Duhului Sfant se praznuia camin acelasi timp, crestinii daco-romani i-au atribuit numele vechii sarbatori pagane.
Cuvantul sarbatoare deriva din servatoria, prescurtare din conservatoria, adica ziua inchinata zeilor care aparau si pastrau trupeste si sufleteste pe om.